miercuri, 12 august 2009

Mi-e dor

Îmi lipsesc visele
şi copilul timid ce adineaori sughiţa printre suspine.
Îmi lipseşte forţa pentru a stopa neliniştea din jur
şi curiozitatea absurdă a absolutului.
Îmi lipseşte zâmbetul subţire al gândului,
îmi lipseşti "TU" şi delicateţea ta...

Mi-e dor de un alint în patul plin de somn,
să-mi atingi cu buzele-ţi firave fruntea-mi asudată.
Mi-e dor de ochii ce-şi ascund pasiunea în trecutul difuz
şi de salbaticia gândurilor în zorii zilei.
Mi-e dor de cutremurul provocat de mâna ta ce pluteşte pe trupu-mi,
de clipele intense în miez de noapte,
mi-e dor de tine...

Vreau înapoi fumul greu al iubirii,
să-mi redai goliciunea timidă a dimineţii,
să plutim prin nudul infantil al speranţei.
Vreau să construim castele de clipe utopice,
să parcurgem aleea încrederii miresmată de amor
şi să imortalizăm fericirea...

Niciun comentariu: