duminică, 31 mai 2009

Suicid

Iubeşti zâmbetul şi mirosul ei
iubeşti buclele şi năluca ei din asfinţit
iubeşti şoapta şi gândul ei
iubeşti coapsele-i fine şi curbele-i accentuate
iubeşti slăbiciunea şi răutatea ei...

Dar când o să te iubeşti pe tine?
Când o să-ţi râdă sufletul înflăcărat?
Zi-mi când...

Aştept să-mi vorbeşti de egoism
aştept să-mi povesteşti despre insensibilitate
şi de perfiditatea iubirii.
Astept să te complaci realităţii,
să muşti din prezent cu lăcomie.

Eşti un bastard al propriilor tale gânduri,
un potop de lacrimi machiavelice,
un surâs pasiv în faţa existenţei.

Nu fugi...nu-ţi fie teamă de creatura din tine
Râzi! Voi râde şi eu după...
Plângi! Voi continua să râd...
Ucide-ţi simţirea! Dă-mi motiv de amuzament!
Distruge iubirea şi voi râde isteric...

Niciun comentariu: